”Pokemoni”

Mi-am spus să nu îmi mai povestesc întâmplări sau chestii prea personale dar asta e o problemă ce mă fute la cap de prea mult timp.Mulți gay.Era un ”precin” pe facebook.Mare metalist,o cam ardea el prin boscheți,asta observându-se din pozele de pe facebook.Cu un stil total deosebit față de restul ”oamenilor de pe stradă” și o frizură asortată,subiectul nostru ne relatează întâmplările lui din viața de zi cu zi pe facebook,că așa e la modă.Ultima oară scrisese o cronică de concert,raportându-se la ”pokemonii” de pe-acolo (de parcă nu ar face parte din aceeași categorie) ca și cum asta ar fi fost important.Mi-am permis să îi menționez într-o postare faptul că e gay,fapt că a dus la un tragic sfârșit..mi-o dat block.Cu inima sfâșiată și plină de nervi,voi povesti ce s-a întâmplat înainte de tristul deznodământ.Am spus frumos că e gay și penibil.Vreo doi precini semi-agramați mi-au spus că sunt ratată,că nu am ce face,nu înțeleg ce înseamnă sarcasmul și pe deasupra mă mai dau și deșteaptă (cât tupeu pe mine,mi-e rușine deja).Eu ca un om bun nu le-am dat importanță.Apoi intră subiectul și începe să-mi spună că ”am o gândire generică”,”sunt ratată/proastă” și ”close-minded” (de ce pizda mă-sii nu a spus asta în română nu știu).Avem toate motivele să mă iau de el,având în vedere că postarea era legată de ”o cerșetoare” care i-a spus că ”dacă copilul meu ar arăta ca tine și ar fi bătut nu i-ar părea rău”.Eu i-am dat dreptate ”cerșetoarei”.La ce păr de e(muist) avea ăla nu pot spune altceva.Mai nou,unghiile date cu lac negru sunt gay dar părul făcut cu placa sub forma aia nu.Mai avea tricou și cu Suicide Silence.Eu nu m-am legat de genul de muzică nici de inteligență,m-am legat de ipocrizia lui.Deci,muie.Muie tuturor care se cred speciali și diferiți față de ”oamenii de pe stradă”.(unde am scris cu ghilimele am citat din dânsul).După ce mi s-a spus că sunt ratată s-a luat de ce ascult,adică de faptul că am dat ”like” la brokencyde.Da mă,recunosc,e posibil să fi ascultat vreo melodie când eram mai mică,am facebook de 3 ani.Cât de cretin să fii să te legi de O SINGURĂ trupă proastă neținând cont să sunt 200 bune?Mi-e scârbă că sunt clasată în societate sub aceeași denumire ca și ei.Dacă ești rocker/metalist nu trebuie să te îmbraci în negru,să ai păr în ochi (sau roșcat,la fete) sau să porții mii de brățări.Revenind,tipul a cam rămas fără argumente și mi-a dat block.Wow,ce pierdere,nu mă așteptam la asta.Încă un mesaj:Dacă eu sunt proastă și am mintea închisă,atunci..nu știu ce să mai spun.Lăsa-ți naibii faptul cu ”prostia omenească”.Am întâlnit destui proști încât pot să mă diferențiez de ei.Nu vă cere nimeni părerea.Am comentat pentru că a făcut publice niște afirmații,cine nu vrea comentarii negative să își șteargă contul sau să nu mai posteze.N-am nimic cu tipii care își fac părul cu placa sau care ascultă suicide silence (mie îmi place o melodie).Ovidiu Pwd,mori.

Urăsc chestiile profunde

După cum scrie și în titlu,urăsc chestiile profunde la fel de mult ca cele cu adevărat profunde.Până și profunzimea a devenit stupidă din cauza oamenilor.Cele mai de căcat sunt cele din melodiile rap și nu orice rap,ăla românesc,cu mesaje de căcat despre viață și luptă.Ăia nu sunt cu nimic mai presus decât maneliștii care scriu despre bani și femei.Cum dracu să fii mândru că ești crescut în cartier și ai școala vieții?Mai enervant decât genul sunt susținătorii acestuia.Cei care au impresia că tot ce a scris ăla e deosebit și diferit și ”vorbește”.Promovăm ipocrizia și non-valorile.Stăm și cântăm (cântat relativ,pentru că sunt versuri spuse pe un ritm) în loc să facem ceva cu adevărat util.Încă o dovadă că totul e făcut pentru a se vinde chiar dacă mulți se cacă pe ei.Gusturile nu se discută,dar deranjează.N-am zis că tot rap-ul e nașpa.Cum am mai spus,fiecare are dreptul să asculte ce vrea atâta timp cât nu mă afectează,dar prostia îmi provoacă nervozitate.

Scurt și fără titlu..

M-am gândit să scriu altfel și puțin mai mare pentru că m-am plictisit de scrisul vechi.Postarea nu are încă un titlu,mă voi gândi la el pe parcurs.Am observat,că de la o vreme mă abțin de la înjuratul oamenilor.E ca și cum mi-ar fi frică să nu îi ofensez.Ce chestie aiurea.De parcă i-ar păsa cuiva cum îl înjur.Cel mai greu e să îi înjuri pe ăia care te apreciază.Sunt un om destul de singuratic și leneș,iar dacă fac ceva în care depun efort (intelectual vorbind) înseamnă că îl fac de plăcere.Satisfacția pe care o primesc în aprecieri nu constă în laude,constă în persoană.Am mai spus înainte și o voi mai spune,pentru  mine cuvintele nu contează prea mult.Alea potrivite și spuse bine îmi plac cel mai mult.E ca și cum cineva ți-ar lăuda frumusețea.Nu știu de altele,dar pentru mine nu e mare chestie.De ce?Pentru că nu e meritul meu.Revenind la subiect,aprecierile venite din partea unei persoane cretine,care nu a înțeles ce am spus și care spune ceva doar de dragul de a spune,sunt de căcat.Aș prefera să am public care să înțeleagă în loc de o adunătură de oligofreni care abia acum învață să se exprime.O adunătură de pupincuriști care se cred interesanți îmi provoacă o scârbă mai mare decât niște blackeri cu pentagrame legate de gât care își fac poze în oglinda din baie.Muie bă.Nu impresionați.Prefer să vorbesc cu oamenii cu care chiar ai un subiect de discuție decât să încersc să le explic de ce greșesc unora care chiar nu merită.Mi-i somn iar cheful meu e egal cu 0.Mai postez și mâine dacă îmi amintesc.

Să vorbim..

Să vorbim-cam asta e singurul lucru care ne-a mai rămas destul de demn.Să vorbim în sens se comunicare,nu doar cuvinte.Cuvintele spuse prea repede și prost gândite nu ajung nicăieri.Poți vorbi ore în șir fără să înțelegi ceva și uneori poți vorbi doar 10 minute pentru a-ți rămâne întreaga conversație în cap,derulând-o pe mp3-ul creierului în fiecare minut în care vrei să înțelegi.Vorbitul cu sine e cel mai bun.Vorbitul cu interiorul ajută.Oameni vorbesc mereu singuri dar niciodată nu ajută.Nu ajută pentru că unii au nevoie de încurajare și alții de mustrare.Ce se întâmplă când ambele tipuri se petrec în același timp și pe aceeași temă?Cum faci să te împaci când știi că ești și vinovat dar ai și motive,când ești și judecător și acuzat iar ceilalți lipsesc.Dramele și luptele interioare sunt inutile.Cel mai bine e să stai să contemplezi.Acum mai apare încă o problemă?Când știi să te oprești din contemplat?Nu știm.De-aia greșim.De-aia repetăm greșeli.Nu știm să vorbim.Ascultatul e deja un subiect utopic.Nu avem nici măcar explicații palpabile.Totul devine obscur.Alegem traiul ca o obligație și uităm de ce ar putea fi dincolo.Ne amestecăm în regn,iar când ne răsculăm suntem prinși și aruncați cu brutalitate la loc,urmând să acceptăm totul ca pe un adevăr.Mi-e lene să mai gândesc,o să mai revin la subiectul ăsta curând.

Alt început

Pana mea..Asta e a 3-a oară când încerc să mă țin de un blog.De data asta,nu-mi mai propun nimic,voi scrie despre ce-mi trece prin cap.Căldură,lene,somn,dureri de cap,din nou lene..activitatea zilnică.Am văzut astăzi o imagine în care scria ”Fuck summer,autumn is better” sau ceva pe acolo.Ce pot spune,nu dau importanță unor asemenea imagini prea des,dar asta e ceva cu care sunt de acord,toamna e mai frumoasă.Lăsând la o parte începutul trist și dezamăgitor al anului școlar,toamna e superbă.Totul aduce a jale și deprimare,ceea ce reprezintă mai mult decât perfect.Toamna e un anotimp ce aduce mai mult rafinament decât oricare altul,poate datorită ploii și inconfundabilelor peisaje.Vara mi s-a părut mai mereu uscată,colorată,vulgară și prea luminoasă.Prea multă culoare și lumină strică.Dă-o dracu de vară,pizde bronzate și neoane,toamna e altfel..